CALCULUL DISTANTELOR PE HARTA   8 comments

Calculul distanţelor şi suprafeţelor pe hărţi geografice şi în orizontul local

 

Pe orice hartă indiferent de scară, pot fi măsurate anumite elemente definitorii ale spaţiului, cum ar fi distanţele şi suprafeţele.

I.                  MĂSURAREA DISTANŢELOR PE HARTĂ:

–         se poate realiza în linie dreaptă, frântă sau sinuoasă.

 

A. MĂSURAREA DISTANŢELOR ÎN LINIE DREAPTĂ

–         există mai multe metode pentru măsurarea distanţelor în linie dreaptă:   

a)      măsurarea cu ajutorul caroiajului kilometric este folosită în cazul hărţilor la scara mare (topografice), care au trasat caroiajul kilometric. Măsurarea se face cu ajutorul unui compas distanţier şi a unei rigle. Operaţia de măsurare este simplă: se ia între deschiderea compasului distanţier distanţa care trebuie măsurată şi aceasta se suprapune peste o direcţie a caroiajului. Lungimea obţinută va corespunde unui număr de segmente şi va fi calculată în funcţie de valoarea laturii caroiajului pe latura respectivă.

b)      măsurarea cu ajutorul scării grafice: este folosită pentru calculul distanţelor mai mici, pe hărţile cu scară grafică. Foloseşte un compas distanţier, în a cărui deschidere se ia distanţa care trebuie calculată. Se suprapune apoi braţul stâng al compasului peste diviziunea „0” a scării, iar celălalt braţ se suprapune pe partea din dreapta a scării, după care se citeşte direct distanţa măsurată.

c)      măsurarea cu ajutorul scării numerice, se foloseşte pentru măsurarea distanţelor în linie dreaptă şi se realizează cu ajutorul formulei: d/D = 1/n sau D = d x n, unde: d = distanţa măsurată pe hartă; D = distanţa pe teren; n = numitorul scării hărţii.

harta-topografica-timisoara-fragment

EXEMPLU: harta de mai sus este un fragment dintr-o hartă topografică la scara 1: 100 000 (ACEASTA ESTE O SCARĂ NUMERICĂ).

Pentru a exemplifica modul în care se poate calcula distanţa dintre două localităţi am trasat pe harta topografică o linie între Giroc şi Urseni. Se presupune că această linie ar avea o lungime de 3 cm pe hartă. Misiunea noastră este să identificăm distanţa de pe teren dintre cele două localităţi cu ajutorul scrării numerice, ştiind că aceasta este 1:100000. Pentru a identifica distanţa de pe teren vom folosi formula: D = d x n, unde cunoaştem pe d =3 cm şi n = 100 000 cm.  Astfel, D = 3 x 100 000, rezultă D = 300 000 cm. Cum distanţa de pe teren se măsoară de obicei în km este necesar să facem transformarea din cm în km.  Ştiind că 100 000 cm  = 1 km, reiese că 300 000 cm = 3 km (D = 3 km).

 

B. MĂSURAREA DISTAŢELOR ÎN LINIE FRÂNTĂ

 Deoarece o linie frântă este formată din mai multe segmente de linie dreaptă, se determină pe rând distanţa fiecărui segment, folosind una dintre metodele pentru determinarea distanţei în linie dreaptă, după care se însumeavă valorile obţinute.

C. MĂSURAREA DISTANŢELOR SINUOASE

Pentru determinarea distanţelor sinuoase se poat folosi atât curbimetrul (care permite citirea direct în kilometri a distanţelor), cât şi compasul distanţier.

II.               MĂSURAREA SUPRAFEŢELOR PE HARTĂ

Calculul suprafeţelor presupune mai multe posibilităţi de abordare:

  1. Un mod analitic, care are în vedere descompunerea unor suprafeţe neregulate reprezentate pe hartă în figuri geometrice (de obicei triunghiuri), care pot fi calculate cu ajutorul scării grafice sau numerice.
  2. Descompunerea suprafeţei în forme geometrice mai simple, a căror suprafţă poate fi calculată.
  3. Determinarea suprafeţelor cu ajutorul hârtiei milimetrice, prin descompunerea suprafeţei reale în pătrate de diferite dimensiuni şi suprapunerea ei peste un caroiaj care redă aceste pătrate.

 

Măsurarea distanţelor şi a suprafeţelor în orizontul local poate să aibă mai multe scopuri, cum ar fi: – realizarea unor lucrări rectilinii sau neregulate; – măsurarea suprafeţelor pentru delimitarea proprietăţii; – măsurare bălţilor, a pădurilor, păşunilor, terenurilor arabile, intravilanului etc.; – măsurarea distanţelor de acces faţă de anumite obiective etc. Aceste distanţe pot fi măsurate pe teren cu ajutorul TEODOLITULUI.

NOTE!!!

În momentul în care se realizează măsurarea distanţelor cu ajutorul hărţii este obligatoriu să utilizăm aceeaşi unitate de măsură (cm, în cazul de faţă), după care să transformăm în metri sau km.

100 cm = 1 m;

1000 cm = 10m;

10 000 cm = 100 m;

100 000 cm = 1000 m = 1 km.

 

 

Posted Octombrie 6, 2010 by andreeazg in 11 SAM

8 responses to “CALCULUL DISTANTELOR PE HARTA

Subscribe to comments with RSS.

  1. mersi mult .mi-ati fost de mare ajutor

  2. mersi pt ajutor

  3. Mersii….. :-* :-*

  4. ada_live4freedom@yahoo.com
  5. Chiar nu intelesesem asta la scoala merci mult m-ai ajutat la tema de la matematica😀

  6. Multumesc foarte mult! Luni ma asculta si am uitat cartea la scoala in weekend.

  7. Mersi mult🙂,m-ai ajutat .. Nici eu nu intelesesem foarte bine asta la scooala ,iar tu m-ai ajutat. Pupiciiiii :-*****

  8. Multumesc,m-ati ajutat f mult!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: